John Doe

Toalele !

Furara toalele !

Care care furasi, ba, toalele !?

... e doar o replica dea lu' Nea' Marin iesind de la dus in filmul cu miliardarii si trezindu-se naucit ca cineva i-a furat hainele. Cam asa ma trezii si eu cind ospatarul veni zimbind prietenos la mine dupa ce-i facui semn sa-mi aduca nota de plata.

Diferenta e ca nu furara toalele ! Furara portofelul !

Pai ma fratilor ! Fusai si io la Pizza Hut la Universitate ca sa facu seara si-mi chioraia stomacul mai ceva ca un ceainic din-ala baban cum aveau bunicii din partea maica-mi, de-l puneau ei la foc marunt ca pina s-or aseza ei la masa sa fie gata ceaiul.

Iar portofelul ? Pai era la locul lui, auzi ? La locul lui era ! In buzunarul cu fermoar de la geaca ca sa nu mai fac obiceiul meu de-acasa si sa-l pun pe masa sa creada astia din capitala ca ma dau smecher cu cit e el de gros.

Da' ca sa iasa pozna mai gogonata, o mai invit si pe Oana la cina. Care Oana! Aia de venea in vacanta de vara sa-si treaca timpul la noi la Cluj, de statea la Matasaru ala de la trei cu geamurile la strada. Si avea pa varu-su de sa batea cu Alin pina-i prinse asta odata degetele la gratarul de la usa ca nu-i mai trebui manichiura vreo trei luni... pai da !

Da si seful de sala ! Baiat de gasca. Daa...si saritor! Ca-n timp ce lua banutii de la fata (ca de la mine nu mai avea ce...) imi spune amabil peste umar : ne pare rau, da' n-avem ce face ca n-avem camere de supraveghere.

Am avut noroc insa cu ospatarul care si-a adus aminte pe loc cine-a stat la masa din spatele meu : ...doua tipe ! Asa ca acu sunt fara acte, carduri, ca de bani ce sa mai vorbim... Si de aia zic eu ca ma cheama John Doe, Fiul Ploii, Nana Mouskouri sau cum vreau eu! Pentru ca nu exista nicio dovada ca nu e asa !

Asa ca fratilor ! Va trebuie bani ? Vreti sa sparliti ceva usor ? Vreti sa injunghiati pe cineva fara martori ? Pai mergeti la Pizza Hut vere ca la astia discretia-i garantata si nu va da pa iu tub ca n-are cu ce !

Curatenie generala

Din cind in cind ma intreaba toata lumea unde am disparut si de ce nu mai apare "numarul urmator" de atita timp ?
Dragii mei, explicatia e foarte simpla si din pacate nu contine niciun motiv nobil sau macar unul de care sa fiu mindru: sunt atit de prins in tona de probleme, delegatii, organizari si reorganizari incit nu am nici timp si evident nici chef, inspiratie sau disponibilitate.
Pe linga asta abia am pus capacul pe ce spun eu ca a fost cel mai prost si mai dezamagitor an din citi am avut. De curind, vorbind in scris cu unul dintre prietenii plecati peste Canalul Minecii, ii spuneam ca am facut o constatare pe propria-mi piele: dezamagirile sunt mult mai greu de suportat decit infringerile si produc efecte de durata mai mare.
In viata am avut parte din plin de infringeri, pe multe din ele le stie toata lumea, pe citeva le stiu numai unii si pe foarte putine le stiu doar eu. Dar de fiecare data mi-am sters cu dosul palmei buza din care-am muscat incruntat, mi-am inghitit lacrimile si nodul din git si am incercat sa invat ceva dar mai ales am cautat sa ma ridic degraba de unde eram.
Ce vreau sa spun e ca poti transforma o infringere rea intr-o invatatura buna sau cel putin intr-o punte sau spre o minima victorie.
Dar dintr-o dezamagire cu ce te alegi?
Cu nimic ! Asa ca trebuie sa pui capacul si sa iei repede niste decizii.
Deciziile mele?
1. De la 2009 incoace mottoul este : Fa sa se intimple ! (suna mai bine in inglis, dar vreau eu sa fiu neaos)
2. De la 2009 incoace ma fac barbat (cam tirziu, dar mai bine decit niciodata)
3. De la 2009 incoace promit mai putine (asa sper ca nu-i voi dezamagi eu pe altii)
Da... si cam de aia am trecut eu azi p-aici: sa fac un pic de curatenie, sa mai sterg praful si pinzele de paianjen. Sau altfel spus...

puli global !!